E-urile noastre de toate zilele!

Specialistii spun ca aditivii alimentari sunt produse chimice ce se obtin in laborator si nu se gasesc in mod natural. Tocmai acesta este si motivul pentru care noi nu ar trebui sa ii consumam, dat fiind faptul ca ei sunt respinsi de organismul nostru.

Substantele straine produc automat efecte secundare. In urma cercetarilor, medicii au ajuns la concluzia ca tumorile beligne si maligne sunt produse tot din cauza unor asemenea substante. Corpul uman, fiind invadat de aceste E-uri, produce cat mai multi anticorpi pentru a se apara. Produsi peste masura, acestia ajung sa fie utilizati impotriva propriului organism.
Conform rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu E-uri, se afla de locul III. Pe celelalte doua locuri primand consumul de droguri si medicamente si accidentele de circulatie. Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie-2000, in Romania cancerul prezinta o crestere alarmanta. In scurt timp, se crede ca aceasta maladie, pentru care momentan nu s-a descoperit antidot va deveni “boala mileniului III”.
In termeni oficiali, aditivii alimentari se definesc ca fiind substante care in mod normal nu sunt consumate ca aliment in sine, care pot avea sau nu valore nutritiva, dar care prin adaugarea lor intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice, pentru fabricare, prelucrare, preparare, tratament si ambalare devin o componenta a lor.
In listele nationale, dar si internationale, aditivii sunt catalogati in 25 de categorii, numerotati specific.
Colorantii sunt folositi pentru a schimba sau a da culoare: E100-E182.
Conservantii sunt substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor de microorganisme: E200-E297.
Antioxidantii prelungesc perioada de pastrare a alimentelor protejand impotriva oxidarii: E300-E390.
Agentii de ingrosare sunt substante care maresc vascozitatea produselor alimentare.
Emulgatorii asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare E400-E496.
Agenti de gelifiere sunt substante care duc si ajuta la formarea gelurilor.
Stabilizatorii sunt substante ce permit mentinerea propietatilor fizio-chimice ale alimentelor.
Sarurile de topire: E452.
Agenti de gust (aromatizanti) sunt de trei feluri: substante aromate naturale, substante aromate identic naturale si substante artificiale: E600-E640.
Acidifiantii se folosesc pentru a creste aciditatea alimentelor dandu-le un gust acru: E300-E390.
Amidon modificat: E1400-E1450.
Agenti antiaglomeranti: E500-E580.
Edulcoranti sau indulcitori: E900-E999.
Antispumanti: E500-E580.
Substantele de afanare sunt substantele care ajuta la cresterea volumului alimentelor: E400-E496.
Agenti de suprafata si albire: E900-E999, E1500-E1520.
Agenti de intarire sau afemisanti: E500-E580.
Umectanti: E1200-1202, E1400-E1450,E1500-E1520.
Enzime: E1100-E1105. CELE MAI PERICULOASE E-URI
E212 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar, dar si pentru a da gust unor alimente de calitate slaba. Bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o mare cantitate de benzoat de sodiu, de la 25 mg pana la 250 ml. Il mai gasim in lapte, produse din carne, produse de brutarie si dulciuri. Este prezent si in unele medicamente cum ar fi Tylenolul si Phenerganul. Acesta provoaca urticarie si agraveaza astmul. Trebuie sa stii ca Asociatia Consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen. Desi in SUA este interzis, in Romania este permis.
E330 (acidul citric) produce afectiuni bucale cum ar fi aftele ai are actiune cancerigena. Este prezent in majoritatea sucurilor din comert, insa se mai intrebuinteaza si pentru mustar si conservele de ciuperci.
E338 (acid fosforic) il gasim in preparatele din branza. Provoaca tulburari digestive, indigestie, voma, colici abdominale.
E951 (aspartam) este unul dintre cei mai folositi indulcitori si este cancerigen. Se crede ca poate fi sursa a peste 70 de boli. Il intalnim in guma de mestecat, produsele zaharoase si bauturile racoritoare. Pe termen lung, s-a demonstrat ca, in exces, aspartamul poate duce la gripa, boli de plamani, infectii urinare, intestinale si lipsa de calciu. De asemenea, mai poate produce cefalee, insomnie, tulburari de vedere, de auz, tulburari ale memoriei, amnezii usoare, oboseala, palpitatii si predispunere la ingrasare. Declanseaza tumori cerebrale, scleroza, malformatii si diabet. In SUA este interzis.
Cofeina in cantitati mari poate provoca palpitatii, cresterea presiunii sangvine, voma, convulsii, diaree, insomnie, crampe stomacale, tremur, spasme musculare si scaderea calcemiei.
E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial ce poate produce migrene. Poate fi cancerigen. Este interzis in Anglia si in SUA din 1970.
E455 (difosfat) in cantitati foarte mari poate deregla prezenta calciului si a fosforului in organism.
E452 (polifostati) in cantitati foarte mari poate afecta functionarea normala a metabolismului
E110 (Sunset Yellow) intra in componenta sucurilor, dropsurilor, inghetatei, snacks-urilor, chips-urilor, bauturilor, medicamentelor, conservelor de peste, prafurilor de budinca colorandu-le in galben, dupa cum spune si numele “apus de soare” sau “apus galben” daca traducem mot-a-mot. Este cancerigen si poate produce tumori anale. Printre efectele sale secundare se mai numara si congestia nazala, alergii, dureri abdominale, indigestie, voma, hiperaciditate. Este interzis in Norvegia.
E466 (carboximetilceluloza) produce indigestie, voma, colici abdominali si alte tulburari digestive.
E104 (Quinoline Yellow) este un colorant galben folosit pentru dropsuri, inghetate, prafuri de budinca. De asemenea, se mai intrebuinteaza pe scara larga si in produsele cosmetice cum ar fi rujuri, cosmetice pentru par, parfumuri, dar si pentru o serie intreaga de medicamente. Poate provoca dermatite. Este interzis in SUA si Norvegia.
E440 (pectina) se gaseste in jeleuri, sosuri si gemuri. Consumat in cantitati mari, poate provoca disconfort intestinal.
E127 (eritrozina) este un colorant rosu ce se intrebuinteaza pentru compoturi, bauturi alcoolice, inghetata, prajituri, bomboane, sucuri racoritoare. In urma experientelor facute in laborator pe sobolani, s-a demonstrat ca duce la cancer de tiroida. Rezultatele sunt inca neclare in ceea ce priveste cancerul la om. Din 1990, este interzis in SUA, dar si in Norvegia.
E132 (idigotina) este un colorant ce se adauga in dulciuri, inghetata, produse de patiserie, biscuiti. Poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, probleme de respiratie, urticarie, reactii alergice. Este interzis in Norvegia.
E412 (guma guar) poate provoca crampe, greturi si reduce nivelul colesterolului.
E102 (tartrazina) este un colorant galben ce se gaseste in dulciuri, budinci, inghetate, dropsuri, bauturi, mustar, supe instant, gemuri, cereale, snack-suri. Are actiune cancerigena si poate provoca tumori tiroidiene, mutatii cromozomiale, determina deficiente de vitamina B6 si zinc, genereaza crize de astm bronsic si urticare. Este interzis in urmatoarele tari: Norvegia, Austria, Suedia, Elvetia, Marea Britanie, Olanda. Romania a solictat si ea autoritatilor interzicerea acestui compus.
E122 (azorubina) este un colorant rosu obtinut din gudron. Face parte din compozitia unor dulciuri ca martipan, jeleu, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Tari precum Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia au intezis folosirea lui.
E250 (nitrit de sodiu) produce boli cardio-vasculare. Este folosit pentru a da culoarea rosie a carnii. Adaugarea nitritilor in alimente poate duce in timp la formarea de celule cancerigene. Insa nitritul este folosit in compozitia carnii deoarece reduce riscul aparitiei bacteriilor care ar putea provoca toxina botulinica.
E621 (glutamat monosodic) este prezent in cantitati mari in supele concentrate, fiind considerat de catre specialisti una dintre cele mai cangerigene substante. Se foloseste pentru conservarea branzeturilor, laptelui, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor inghetate. Majoritatea tarilor din Europa incearca sa interzica aceasta substanta deoarece glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are o serie de reactii adverse in cazul persoanelor bolnave de astm si are efecte neurotoxice provocand migrene si crampe. Este cu desavarsire interzis in mancarea copiilor!
E132 (indigotina) provoaca greata, varsaturi, urticarie, probleme de respiratie, hipertensiune arteriala. Este interzis in Norvegia.
E160 (annato) este un colorant rosu ce se gaseste in branza, unt, margarina, cereale, snacks-uri, chips-uri, dar si in produse cosmetice cum ar fi sapunurile si vopselele. Provoaca urticarie. Se recomanda renuntarea la el.
E124 (rosu ponceau) se gaseste in mezeluri si este toxic. S-a interzis in SUA si Norvegia.
E223 (metabisulfit de sodiu) este un compus ce provoaca alergii, afectiuni intestinale, atac de astm, distruge vitamina B1. Il gasim in carne de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin, unele sucuri.
E320 (butil-hidroxi-anisol BHA) este un conservant ce se gaseste in cartofii deshidratati, uleiuri vegetale, margarina, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat, arahide. Este posibil cangerigen si consumat in doze foarte mari creste nivelul de colesterol. Este un derivat din petrol. Este cu desavarsire interzis in mancarea copiilor! In tari precum Japonia, a fost interzis din anul 1958. Restaurantele McDonald’s din SUA au eliminat acest aditiv din produsele lor inca din 1986.
E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se stie clar ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, in Romania este permis.
E421 (manitol) este interzis in mancarea sugarilor putand provoca diaree si disfunctii renale. Provoaca greata si voma si alergii.