De Craciun am preparat Sarmale de post cu dovleac in foi de vita. Au disparut atat de repede din farfurii, incat le-am refacut de Revelion, ca sa pot macar sa raman cu cateva poze, sa va arat si voua!
Noi mancam sarmale cam de doua-trei ori pe an: de Craciun, de Paste si o data in primavara, cand apare podbalul in padure, iar frunzele sunt fragede si proaspete. Niciodata nu mi s-a mai intamplat sa fie asa cerere de sarmale ca acum. „Au fost pur si simplu delicioase! Abia le astept din nou!–cam astea au fost laudele pe care le-am auzit prima data cand le-am pregatit!
Sincer, ma si mir, pentru ca sotul meu nu e mare fan dovleac. Adica, mananca el dovleac, dar nu e mare incantare. Daca are de ales, refuza dovleacul si prefera alternative. Insa de data asta m-a uluit: stia prea bine ca sarmalele mele au o doza buna de dovleac in compozitie, insa a fost cucerit de-a dreptul. Sa fi fost rosiile din conserva Sunfood responsabile pentru asta?
Amandoi preferam foile de vita de vie, cand vine vorba de „invelitorile” alese. Inainte sa va las reteta acestor Sarmale de post cu dovleac in foi de vita, o sa va povestesc si patania mea cu respectivele foi, chiar inainte de Craciun: obisnuiam sa cumparam cate un borcan cu frunze de vita de vie consevate in saramura, de productie greceasca. Perfecte intotdeauna! Anul acesta, am schimbat macazul si am zis sa luam ceva local. Zis si facut! Am achizitionat un borcan, ceva mai mare, cu foi de vita conservate tot in saramura.Eram tare mandri de noi ca am reusit sa gasim un produs autentic romanesc.
In ziua de Ajun, m-am apucat eu sa fac Sarmale de post cu dovleac in foi de vita. Toate bune si frumoase, pana am desfacut borcanul cu frunze de vita: din toate cate erau acolo (peste 75 buc, numarate ochiometric), nici macar una nu era intreaga! Toate erau atat de fragile, rupte si impaturite asa, incat mi-au dat lacrimile. De parere de rau, de suparare pentru lucrul facut anapoda, pentru neglijenta, pentru toata munca in zadar (pentru ca nu pot sa neg ca acolo a fost ceva munca depusa, in tot acest proces de conservare si imbuteliere a materiei prime, care, in final, a ajuns la gunoi).
Noroc ca mai era marketul deschis si am putut sa ne intoarcem la vechile obiceiuri: am cumparat din nou borcanelul ultra-cunoscut de noi, cu marfa greceasca. Alta viata, frate! Absolut nicio frunza nu era deteriorata si s evedea grija cu care fusesera impachetate. Am reusit, in final, sa finalizez sarmalele si le-am pus la fiert. Evident ca a doua oara, tot spre ceea ce stiam m-am orientat: frunzele din import, care si-au dovedit calitatea nu o data!
Da, stiu ca as fi putut sa-mi cumpar frunze de vita din piata, de la taranii nostri. Insa piata e la zeci de km de mine si imi era absolut peste mana. Da, stiu ca as fi putut sa-mi conserv singura, din timp asa ceva. Insa, chiar n-are rost: pentru mana de sarmale pe care le mancam noi din An in Paste (la propriu, nu doar la figurat), nu are rost sa ocup spatiul.
Asa ca o consider lectie invatata, si, daca vreodata imi mai da prin cap sa testez cate ceva, macar voi avea grija sa am si backup in caz de esec. Macar sa nu mai alergam pe la marketuri pe ultima suta de metri!
Reteta Sarmale de post cu dovleac in foi de vita
Sarmale de post cu dovleac in foi de vita
- 200 grame dovleac crud dat prin razatoare (sau maruntit bine)
- 1 ceapa
- 150 grame orez
- 2-3 linguri amestec de radacinoase maruntite bine (morcov, pastarnac, telina)
- 1 ardei gras rosu tocat marunt
- 1 conserve rosii cuburi Sun Food (pasate bine)
- sare (piper)
- 1 lingurita pudra cimbru uscat
- 1 lingura ulei
Mod de preparare Sarmale de post cu dovleac in foi de vita:
- Se curata ceapa si se toaca marunt
- Se incinge uleiul, se adauga ceapa si se caleste putin, pana devine sticloasa
- Se adauga restul de legume maruntite bine; se amesteca fara oprire, ca sa nu se prinda de fund (2 min)
- Se adauga orezul si se omogenizeaza (se amesteca pe foc inca 1-2 min)
- Se adauga jumatate din cantitatea de rosii pasate si putina apa, cat sa acopere intreaga compozitie; se lasa la fiert, la foc mic, pana cand orezul ajunge la consistenta al dente si a absorbit lichidul aproape complet (eventual, daca mai e nevoie, in timpul fierberii se mai adauga putina apa)
- Se adauga cimbrul, sare si piper dupa gust; se lasa compozitia la racit (timp in care se va mai si intari putin, deoarece orezul se umfla)
- Se pregatesc frunzele de vita, desfacandu-se cu grija si clatindu-le cu apa rece, apoi scurgandu-le in sita
- Se asaza cu lingurita cate putina compozitie de orez cu dovleac intr-un colt al frunzei de vita si se ruleaza cu grija; capetele frunzei se intorc spre interior, strangandu-le usor, astfel incat compozitia sa fie bine sigilata in interiorul sarmalei, dar nici frunza sa nu se rupa
- Dupa rularea sarmalelor, acestea se asaza intr-un vas (eu am ales un vas de lut, special pentru fierberea sarmalelor), se acopera cu rosiile pasate ramase si eventual putina apa (eu am mai adaugat doar cca 50 ml apa)
- Sarmalele se acopera cu restul de frunze de vita ramase neutilizate, ori cele ce erau rupte si n-au putut fi folosite la rulat (ori cu un capac, preferabil tot din ceramica)
- Sarmalele se pot fierbe pe foc/plita, la foc mic, sau in cuptor (eu am preferat varianta cuptorului); mai exista si varianta fierberii lor in slow cooker (varianta aleasa de mine cu alta ocazie). Nu e nevoie sa stea prea mult la fiert, deoarece compozitia a fost gatita, oricum inainte.
Daca va place aceasta reteta,Sarmale de post cu dovleac in foi de vita, nu ezitati sa-mi lasati un comentariu pe blog. Va voi raspunde tuturor cu drag. Nu uitati ca aveti si posibilitatea sa distribuiti reteta pe retelele de socializare, pentru a veni in ajutorul celor ce au nevoie de ea. Multumesc!
Ola, Daria,
iti doresc un An Nou-nout, plin de bucurii si lucruri bune si frumoase (ca tine) 🙂 , care sa-ti umple viata cu multe impliniri dragi, pt tine si familia ta! La multi ani!
Cu mult drag,
Violeta__
Violeta, iti doresc sa ai parte de un An Nou asa cum il visezi! Iti multumesc tare mult ca ti-ai rupt din timp sa-mi scrii aici, pe blog! Inseamna enorm petru mine! Te pup si te imbratisez cu drag! <3
Draga mea, nu e problema cu timpul pt mine ci pt tine; vad cat de superocupata esti si mi-am zis ca, poate, e cazul s-o mai raresc..
Si am inteles cat de mult inseamna pt tine sa-ti scriu aici pe blog – si-mi pare justificat pt bunul si mai bunul mers al blogului, doar ca… te asteapta, de peste o luna, un e-mail in adresa ta… inteleg ca este ‘era facebook’ si asta primeaza, dar am facut la ‘drumuuri’… sa gasesc un raspuns… poate nu era cazul unuia, mi-am zis si nu am mai incercat…
Cu bine si cu drag,
Violeta__
Sa stii ca m-am uitat in e-mailurile primite…si nu am nimic de la tine! Nu a ajuns la mine, imi pare tare rau, sa stii! Verific zilnic mailurile si chiar raspund la ele. Doar ca cel de care spui tu…nu e aici! Imediat m-am dus si am cautat si in spam…nimic!
Te pup si imi cer scuze!
Buna dimi, la 12 🙂
La multi ani pt Sf Ioan, daca ai cazuri, sa-ti traiasca!
Dia draga, mail-ul e din 21 sept 🙁
Nu era mare lucru, eram f entuziasta de cineva, legat de paine, si am dorit sa impart si cu tine.. acum, recitind, vad ca ar fi fost o bagatela pt tine, doar ca doream, atunci, sa aflu si parerea ta de specialist. So, anyway, You don’t miss a thing..
Duminica frumoasa, toate bune si cu bine,
Violeta___
Buna, draga mea Violeta!
Nu am Ioni si Ioane prin familie, deci nu am sarbatorit decat o zi frumoasa de primavara. Chiar nu stiu ce s-a intamplat cu acel mail, nu l-am vazut …si deci nu l-am citit. Nu exclud nici varianta sa se fi intercalat cu niste spamuricare imi mai invadeaza uneori casuta…si sa-l fi sters din greseala. asa ca, inca o data, scuze. Tot ce e posibil sa fie chiar mea culpa!
Oricum, te rog chiar sa ma tragi de manecuta cand vezi ca nu dau semne de raspuns. Ceva se intampla, cu siguranta…nu e rea vointa. Si nici ignoranta.
Te pup si te imbratisez cu drag!
Dia
[…] source: Bran castle, Retetele mele dragi, Viata ca o carciuma, Caietul cu […]
[…] foto: Bran castle, Retetele mele dragi, Viata ca o carciuma, Caietul cu […]
[…] foto: Bran castle, Retetele mele dragi, Viata ca o carciuma, Caietul cu […]
[…] vara! Insa, daca tot nu ne putem ascunde de toamna, am invatat sa iau partea pozitiva a lucrurilor: dovlecii si conopida. Printre altele, evident! Am pregatit pana acum o gramada de retete cu dovleac (si vor […]