Pasca cu smantana

Anul trecut a fost prima data cand am incercat Pasca cu smantana. Nici macar pasca traditionala si clasica nu am mai facut pana anul trecut. Doar o colectie impresionanta de cheesecake-uri. Si asta pentru ca niciodata nu am fost foarte incantata sa mananc mult aluat de cozonac pana sa ajung la umplutura fina de branza.

Dar, pentru ca toate se mai schimba odata cu varsta, am regandit lucrurile. Si nici nu puteam sa las Pastele sa treaca fara sa-l marchez si eu macar cu un preparat traditional. Asa se face ca am mai adunat inca o reteta draga si speciala in cadrul campaniei „Bucuria de a împărți ceva bun”, by dr Oetker.

Mi-am dorit ca reteta de astazi sa fie una cu adevarat de inspiratie traditional romaneasca. Avand in vedere ca se apropie Sfanta sarbatoare a Pastelui, am cautat ca aceasta sa aiba si o mare incarcatura spirituala si emotionala. Astfel, am apelat la cartea cu retete ale unui mare roman culegator de folclor si pastrator al retetelor traditionale romanesti, Radu Anton Roman.

Inainte de a va lasa reteta aleasa, Pasca fara gluten cu smantana si stafide, va las si o explicatie (extrasa din cartea lui Radu Anton Roman) de ce acest preparat este crucial:

„Cea mai însemnatã copturã, pe care o mãnâncã atât românii din Bucovina cât si cei din Moldova în decursul sãrbãtorii Pastilor, este pasca –plural pasti, dim. pãscutã plural pãscute. Pasca se face în cele mai multe pãrti din Bucovina numai din fãinã curatã de grâu ales, cernutã prin sitã deasã, care mai înainte de aceasta se plãmãdeste si, dupã ce se pune în plãmãdealã aluat, se lasã ca sã dospeascã pânã ce creste si dã sã iasã din chiersinul sau covata în care s-a frãmântat, afarã. O seamã de românce însã, si anume cele mai sãrmane, o fac din fãinã de grâu cernutã prin sitã deasã si amestecatã cu fãinã de pãpusoi, cernutã asemenea prin sitã deasã. Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din fãinã de grâu e urmãtoarea: Cea mai mare si mai însemnatã sãrbãtoare de peste an e Pastile, deci si coptura cea mai însemnatã, ce se face pentru aceastã sãrbãtoare este pasca.

Cea mai îndãtinatã si mai rãspânditã formã care i se dã pastei e cea rotundã, pentru cã se crede si se zice cã scuticele cu care a fost Domnul lisus Hristos înfãsat încã au fost rotunde, apoi în patru cornuri sau mai bine-zis patrunghiulare, pentru cã si mormântul în care a fost Domnul nostru lisus Hristos înmormântat încã a fost pãtrat sau patrunghiular.

Grosimea pastei e cel mult de un lat de deget, adicã tocmai ca si azima ceo fac româncele la diferite ocaziuni, cu acea deosebire numai cã, pe când azima se face totdeauna din aluat nedospit, pe atunci pasca se fãcea numai din aluat bine dospit, în care se pune sare si lapte dulce de vacã, apoi, dupã împrejurãri, si capete pisate de cuisoare, scortisoarã pisatã si câteodatã si sofran.

Atât pe de laturi sau margini, cât si la mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau împletituri, asemenea din aluat, simple sau împodobite la distanþe anumite cu niste stelute, si anume sucitura sau împletitura primã sau lãturatã în formã rotundã sau pãtratã, dupã cum e si pasca, iarã cele de la mijloc în formã de cruce, care însemneazã crucea pe care a fost Mântuitorul lumii rãstignit.

Se fac însã si pasti simple, adicã fãrã de împletituri si fãrã de cruce la mijloc, ci numai cu zimti pe margine. Acestea se numesc pasti cu zimti sau pasti simple, iar cele cu cruci se numesc pasti cu cruce sau pastile Pastilor–singular pasca Pastilor. Intre împletiturile sau suciturile acestea, adicã între zimti, sau împletiturile
mãrginale si între cruce, se pune de regulã brânzã de vaci, mai rar de oi, sãratã si frãmântatã cu gãlbenus de ou, unsã si netezitã pe deasupra cu un felesteu sau penel, fãcut din pene de gãinã, care se întinge în gãlbenus de ou, si împodobitã cu stafide si cu bucãtele mici de frunzã verde de leustean.

Unele femei însã, pe lângã ouãle pe care le bat în brânzã, si pe lângã stafide, mai pun încã în aceasta scortisoarã si zahãr. Femeile cele sãrmane, care nu au brânzã, cumpãrã oleacã de mãlai mãruntel sau pãsat, îl fierb în lapte dulce si cu acesta fac apoi pastile. Pastile Pastilor, adicã celea ce se înfrumuseteazã cu o cruce diametralã împletitã sau simplã, dupã cum e si cercul, sunt menite de regulã sã se ducã în ziua de Pasti la bisericã, ca sã se sfinteascã; cele simple ca sã le mãnânce familiantii, iar cele micute, numite pãscute, se fac anume spre bucuria copiilor,unde sunt de acestia, sau spre a se da sãracilor, care stau si cersesc la usa sau poarta bisericii” 

In ceea ce priveste reteta pe care v-o propun astazi, Pasca cu smantana, eu am adaptat cantitatile ingredientelor mentionate de Radu Anton Roman, astfel incat sa se incadreze in tava mea de 20/25 cm. (a iesit o pasca marisoara pentru noi, dar nu ne-am suparat!)

Nu m-am abtinut si nu i-am dat o forma chiar clasica, asa cum povesteste si autorul mai sus…ci am infrumusetat-o cu niste floricele. Asta pentru ca mi-e tare dor de primavara!

Reteta Pasca cu smantana

Mod de preparare Pasca cu smantana:

1. Toate ingredientele pentru aluat se amesteca intr-un bol si se framanta pana se obtine un aluat elastic, moale si fin (eu am folosit robotul de bucatarie)
2. Aluatul obtinut se aduna sub forma de bila, se acopera cu folie si se lasa la dospit pana isi dubleaza volumul
3. Intre timp se pregateste umplutura, astfel: in vasul mixerului se mixeaza bine ouale cu zahar, pana cand se obtine o crema spumoasa, albicioasa si dublata in volum
4. Se adauga restul ingredientelor pentru umplutura; se lasa deoparte
5. Se preincalzeste cuptorul la 180 grade
6. Se tapeteaza tava cu hartie de copt, sau se unge cu unt/ulei
7. Se imparte aluatul in 3 parti (una mai mare, alta medie, iar a treia, micuta–din ea vom face doar decorurile): prima parte se intinde in foaie si se asaza ca baza pe fundul formei; dupa care se inteapa cu furculita
8. A doua parte de aluat (medie) se ruleaza sub forma de sul; se imparte in doua parti egale, care se vor intinde in doua corzi lungi; acestea se impletesc cu grija si se asaza de jur imprejurul formei, peste baza, astfel incat ele sa creasca frumos pe peretii formei; se lasa putin la crescut, pana se modeleaza decorurile
9. Din ultima bucata de aluat se intind corzi subtiri, pentru a forma patratelele, iar din ceea ce ramane, se intinde in foaie si se decupeaza flori
10. Se toarna umplutura
11. Se asaza decorul, cu grija
12. Pasca cu smantana se introduce in cuptorul preincalzit
13. Pasca cu smantana se coace la foc moderat (170 grade) pana cand aluatul se rumeneste frumos, iar umplutura este ferma si elastica la atingere
14. Se lasa 5 min la racorit in tava, dupa care se scoate din forma si se lasa la racit pe un grilaj
15. Dupa ce a ajuns la temperatura camerei, pasca cu smantana  se unge cu miere, pentru luciu.

P.S. Mâncarea bună merge cel mai bine cu călătorii faine. Așa că  vă las aici colectia mea de vloguri de călătorie, ca inspirație pentru vacanțele și city break-urile voastre, Ca să le gasiti APASATI AICI!

Un exemplu 🙂

Daca va place aceasta reteta,Pasca cu smantana, nu ezitati sa-mi lasati un comentariu pe blog.  Nu uitati ca aveti si posibilitatea sa distribuiti reteta pe retelele de socializare, pentru a veni in ajutorul celor ce au nevoie de ea. Multumesc!