Rețete de pască pentru Paște

Alături de cozonac și ouă vopsite, pasca reprezintă un simbol de necontestat al sărbătorilor pascale. Ea se face din faina de grau de cea mai buna calitate, cernuta prin sita deasa. Cel mai adesea, pasca are o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde.

Legenda painii din traista

Legenda pascai spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a fost gazduit de un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, paine pentru drum, fara stirea lor. Intrebandu-l pe Hristos cand va fi Pastele, Mantuitorul le-a spus ca atunci cand vor gasi paine in traista. Cautand apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.(sursa info)

Semnificație, rețete, tradiții si obiceiuri

Mai jos va las si o explicatie (extrasa din cartea lui Radu Anton Roman) de ce acest preparat este crucial:

„Cea mai însemnatã copturã, pe care o mãnâncã atât românii din Bucovina cât si cei din Moldova în decursul sãrbãtorii Pastilor, este pasca –plural pasti, dim. pãscutã plural pãscute. Pasca se face în cele mai multe pãrti din Bucovina numai din fãinã curatã de grâu ales, cernutã prin sitã deasã, care mai înainte de aceasta se plãmãdeste si, dupã ce se pune în plãmãdealã aluat, se lasã ca sã dospeascã pânã ce creste si dã sã iasã din chiersinul sau covata în care s-a frãmântat, afarã. O seamã de românce însã, si anume cele mai sãrmane, o fac din fãinã de grâu cernutã prin sitã deasã si amestecatã cu fãinã de pãpusoi, cernutã asemenea prin sitã deasã. Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din fãinã de grâu e urmãtoarea: Cea mai mare si mai însemnatã sãrbãtoare de peste an e Pastile, deci si coptura cea mai însemnatã, ce se face pentru aceastã sãrbãtoare este pasca.

Cea mai îndãtinatã si mai rãspânditã formã care i se dã pastei e cea rotundã, pentru cã se crede si se zice cã scuticele cu care a fost Domnul lisus Hristos înfãsat încã au fost rotunde, apoi în patru cornuri sau mai bine-zis patrunghiulare, pentru cã si mormântul în care a fost Domnul nostru lisus Hristos înmormântat încã a fost pãtrat sau patrunghiular.

Grosimea pastei e cel mult de un lat de deget, adicã tocmai ca si azima ceo fac româncele la diferite ocaziuni, cu acea deosebire numai cã, pe când azima se face totdeauna din aluat nedospit, pe atunci pasca se fãcea numai din aluat bine dospit, în care se pune sare si lapte dulce de vacã, apoi, dupã împrejurãri, si capete pisate de cuisoare, scortisoarã pisatã si câteodatã si sofran.

Atât pe de laturi sau margini, cât si la mijlocul ei, se pun un fel de sucituri sau împletituri, asemenea din aluat, simple sau împodobite la distanþe anumite cu niste stelute, si anume sucitura sau împletitura primã sau lãturatã în formã rotundã sau pãtratã, dupã cum e si pasca, iarã cele de la mijloc în formã de cruce, care însemneazã crucea pe care a fost Mântuitorul lumii rãstignit.

Se fac însã si pasti simple, adicã fãrã de împletituri si fãrã de cruce la mijloc, ci numai cu zimti pe margine. Acestea se numesc pasti cu zimti sau pasti simple, iar cele cu cruci se numesc pasti cu cruce sau pastile Pastilor–singular pasca Pastilor. Intre împletiturile sau suciturile acestea, adicã între zimti, sau împletiturile
mãrginale si între cruce, se pune de regulã brânzã de vaci, mai rar de oi, sãratã si frãmântatã cu gãlbenus de ou, unsã si netezitã pe deasupra cu un felesteu sau penel, fãcut din pene de gãinã, care se întinge în gãlbenus de ou, si împodobitã cu stafide si cu bucãtele mici de frunzã verde de leustean.

Unele femei însã, pe lângã ouãle pe care le bat în brânzã, si pe lângã stafide, mai pun încã în aceasta scortisoarã si zahãr. Femeile cele sãrmane, care nu au brânzã, cumpãrã oleacã de mãlai mãruntel sau pãsat, îl fierb în lapte dulce si cu acesta fac apoi pastile. Pastile Pastilor, adicã celea ce se înfrumuseteazã cu o cruce diametralã împletitã sau simplã, dupã cum e si cercul, sunt menite de regulã sã se ducã în ziua de Pasti la bisericã, ca sã se sfinteascã; cele simple ca sã le mãnânce familiantii, iar cele micute, numite pãscute, se fac anume spre bucuria copiilor,unde sunt de acestia, sau spre a se da sãracilor, care stau si cersesc la usa sau poarta bisericii” 

Aici vă las rețetele pregătite de mine până acum pentru Sărbătoarea Paștilor: unele sunt tradiționale, altele mai inedite, unele sunt cu stafide, altele cu ciocolată, unele cu blaturi de cozonac, altele chiar fără, etc. Eu sunt convinsa că această micuță colecție vă va servi ca inspirație atât vouă cât și celor dragi. Click pe fiecare poză pentru a ajunge la rețeta completă!